Eu reportera, el bestia victimă. Eu înspăimântată, el calm și, la prima vedere, arțăgos.

Pentru că sunt studentă la Jurnalism (și ador asta), este normal (cred) să fiu atrasă de jurnaliști, așa numiți jurnaliști, povești cu jurnaliști, conferințe cu sau despre jurnalism și jurnaliști și… etc. legat de jurnaliști.

Așa am ajuns în primul an de facultate să merg  la conferință. Din curiozitate și, să fiu sinceră până la capăt, ca să mă pozez cu Cristian Tudor Popescu. Și am făcut-o. În anul III însă, lucrurile au evoluat. Am ajuns de la pozat, la intervievat. Ceea ce nu-i chiar de neglijat.

Da, am stat față în față cu „fiara“ CTP. Cât? Doar 5 minute. Dar cele mai intense 5 minute. Scurte, traumatizante, satisfăcătoare. Ce să-l întrebi în numai 5 minute ați spune, nu? Nici eu nu știam exact. Ce a ieșit însă puteți urmări în filmulețul de mai jos.

 

Totul a fost posibil fiind stagiară a Departamentului MEDIA (Marketing Educaţional, Evenimente şi Imagine Academică) din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ (UAIC) Iaşi (ceea ce iarăși ador)Detalii despre conferința „Filmul surd în România mută. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune (1912-1989)“ susținută de Cristian Tudor Popescu la UAIC Iași, pe 2 martie 2012, când și-a lansat și volumul cu același titlu, puteți găsi aici, pe site-ul 360.uaic.ro.

Ți-a plăcut articolul? Fii generos și împarte-l cu prietenii.

Despre autor

8 Comments

  1. A ieșit ceva extraordinar! Bravoooo! :*

  2. ei haiii :))). Nu e extraordinar, dar decat numai pozat tot e ceva :))) :*

  3. Au iesit bine si poza si interviul 😀 imi place 🙂 parca mi te si imaginez toata emotionata si pusa in fata faptului implinit. Bravo 🙂 :*

  4. Superb interviul, felicitari!

ADAUGĂ UN COMENTARIU

Close